Ştefan Lucian MUREŞANU s-a născut în Bucureşti, la 5 octombrie 1955. Doctor în filologie, Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu Bucureşti al Academiei Române, coordonator ştiinţific acad.dr. Sabina Cornelia Ispas.

    Este membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), - Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România (AFBR), - Ligii Scriitorilor din România, Filiala Municipiului Bucureşti (LSR), - Asociaţiei Profesorilor din România (APR), - Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română (USELR). 

    A urmat mai multe cursuri de specializare şi perfecţionare în diferite domenii.

    Activitatea didactică și de cercetare științifică şi-o desfăşoară ca profesor la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, Departamentul de Litere şi Limbi Străine, Universitatea Hyperion din Bucureşti, titular de curs la disciplinele: Etnologie şi folclor, Literatura populară, Antropologie culturală, Mitologie, Estetică și Iconologie. A fost profesor invitat la Catedra de antropologie culturală a Facultăţii World Semiotics la American University by Mail Bucureşti, unde a ţinut cursuri şi seminare.

    Ca activitate ştiinţifică a semnat cărţi, studii de antropologie generală, etnologie şi folclor, eseuri, studii de literatură populară, cursuri universitare şi romane istorice printre care: Mărgelele din chihlimbar, ISBN 978-973-1815-00000; Drumul carului, ISBN 9739402-86-0; Principesa cerşetoare, nepublicat; Străbunii, nepublicat; 

• Studii în domeniile de cercetare științifică:  Antropologie culturală – studii, ISBN 978-973-1815-38-1; Etnologie şi Folclor – studii, ISBN 978-973-1815-40-4;  Lumini şi umbre în studii de antropologie a sinelui (proză scurtă), ISBN 978-606-861896-8; Faptul ritualic, sens al gestului mimetic în studiul etnologiei aplicate (narațiunea ca discurs în prezentarea faptului ritualic), ISBN 978-606-774-015-8; Pentru un studiu antropologic al esteticii imaginii imaginate (studii), ISBN 978-606-774069-1; Taina cuvântului în literatura populară și sensul obiectului ritualic în etnologia aplicată (studii și cercetări de teren), ISBN 978-606-744-106-2; Communication in the act of criticism, ISBN 978-606-744-165-9;  Studiu antropologic asupra sinelui în iconologie și a eului în iconografie, ISBN 978-606-774-208-4; Voinicul și viteazul, două ipostaza prezente în literatura populară medievală română și franceză, ISBN 978-606-8830-27-8.
• Studii de etnologie şi folclor și literatură populară publicate în revista Caietele ASER (revistă de specialitate a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România) şi Discobolul;
• Studiu de cercetare, zona Buzăului – Pluguşorul, publicat în revistele de specialitate; 

·       Participare în colective de cercetare pe teme de antropologie și coordonator de lucrări antologice. 

·       Participare cu lucrări în volume de antologie de proză şi poezie: Clipe răscumpărate (2008) ISBN 978-973-8477-92-6, Mozaic literar (2011), ISBN 978-606-92540-5-9, Cuvântul în timp (2011) ISBN 978-973-126-290-1, Antologia Scriitorilor Români Contemporani din Întreaga Lume, ediţie bilingvă (română-franceză 2012) ISBN 978973-7981-72-1, La confluenţe de gânduri (2013) ISBN 978-606-13-1299-3, Confesiuni în virtual (2013) ISBN 978-606-13-1555-0, Lirica primăverii (2013) ISBN 978-606-844226-6, Antologie de proză românească Sărmanul Dionis (2014) ISBN 978-973-0-17290-4, Antologie de texte literare Paradigme virtuale (2014) ISBN 978-606-13-1957-2, Eminescu, geniul stelar (omagiu) (2015) ISBN 978-606-746-51-3, Antologia Scrisul de azi (2015) ISBN 978-606-774-033-2; Antologie literar – artistică Napoca Nova nr.14 (2/2017) Pași pe visele ierbii, ISBN 978-606-8781-49-5. 

Recenzii: Din sufletul adânc al satului la volumul ”Folclor poetic din zona oraşului Călan”, culegător scriitorul Daniel Lăcătuș, ISBN 978-606-624-055-0; Timp și sens în descifrarea codului poetic, la volumul de poezii ”Semnele Timpului”, al poetei Elisabeta Iosif, ISBN 978-606-8231-43-3.

·     Publicat în Dicționarul autorilor români contemporani – 2013 – Literatura română, p.194 lit.M, ISBN 978-973-88659-1-3 și în vol.IV O altfel de istoriei a literaturii române contemporane, pp.45-52, ISBN 978-606-8419-56-5. 

• Lucrări de specialitate publicate în volume ale Conferințelor Naționale și Internaționale, la care a fost participant, cotate ISI și CNCS B: Caietele ASER (Asociația de Științe Etnologice din România), Etnologia și sud-estul Europei, Sibiu (2011) ISSN 1842-4279, Modalități actuale de cercetare și promovarea patrimoniului imaterial în România, Sibiu (2013) ISSN 1842-4279, Annales Universitatis Apulensis, series philological, Alba Iulia (2012) ISSN 1582-5523, Sub semnul lui Hermes/Mercurius, Craiova (2013); Lexic comun/Lexis specializat, Galați (2013), ISSN 1844-9476; Authority&Power of Christian Values, Timișoara (2014) ISBN 978-973-30-3761-3; Hippika, Calul în istoria omului, Craiova (2014) ISBN 978-606-14-0861-0; The Proceedings of the International Conference Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, Tg. Mureș (2015) ISBN 978-606-8624-21-1; Convergent discourses. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4; 6th International Conference on Language, Literature and Culture “Traces of Multiculturalism” 19-20 May 2017, Kaunas, Lithuania, The Eternal Cross and The Light of Crescent Moon, Medieval

Waking of Faith in the Carolingian Period (studies of popular literature and attitudinal anthropology) etc.; 

·     Coordonator Antologie de povestiri ale studenților filologi Pași în imaginar, București (2015) ISBN 978-606-754-000-0; 

·       Participant la proiecte de cercetare cu publicare în Buletinul Institutului de Filologie Română “A. Philippide” Iaşi al Academiei Române. 

·       A obţinut Premiul Internaţional al Presei la Concursul Internaţional de poezie şi proză STARPRESS 2012, secţiunea eseuri, 

·       A obţinut Premiul Special pentru volum de eseuri la Festivalul Internaţional de Creaţie Literară ”Titel Constantinescu”.

·     A fost redactor şef adjunct la cotidianul Oglinda, redactor şef adjunct la revista Cetatea lui Bucur a Ligii Scriitorilor din România, filiala Bucureşti, unde a avut rubrica Editorial, redactor şef adjunct la revista trimestrială a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, România Eroică, fost redactor colaborator la publicaţia centrală Calea Victoriei Bucureşti şi la revista de cultură Paradox a Cenaclului Perpessicius, colaborator la revistele Caietele A.S.E.R., Art Out, Boema, Oglinda literară, Armonii culturale, New York Magazine – SUA, Climate Literare, Zeit, Observatorul Internaţional – SUA, Constealaţii diamantine etc.

·       Participant cu lucrări la multe sesiuni de comunicări ştiinţifice, forumuri şi simpozioane naţionale şi internaţionale. Deţine numeroase diplome, certificate, premii şi medalii pentru diferite activităţi culturale, desfăşurate între anii 2000-2016. 

APRECIERI CRITICE

1. Ștefan Lucian Mureșanu cu poveștile lui de tentă istorică, ne poartă în trecut, ”salvând” imagini, chipuri, tradiții, simboluri, embleme naționale. (Clipe de răscumpărare – antologia anuală a cenaclului ”Perpessicius”, recenzie – prof.univ.dr. Marcel Crihană, 2008, București, ISBN 978-973-8477-92-6.)

2. Doctor în filologie, cercetător și profesor cu o bogată carieră universitară, Ștefan Lucian Mureșanu se manifestă și ca un creator desăvârșit de literatură. Opera sa, înglobând mai multe romane istorice, dar și multe scrieri eseistice, proză scurtă ș.a., îl recomandă ca pe un scriitor consacrat. În acest volum autorul vine, mai întâi, cu o duioasă poveste despre culpa colectivă, ”De ce îmi plânge ziua ce-a trecut”, culpă care, de fapt, aparține fiecăruia dintre noi. Un text cu un mesaj clar, dar și o scriere care reușește, trebuie spus din capul locului, să placă: „Nepăsarea este una dintre stările de fapt ale îndestulatului, a aceluia care ignoră sau, mai bine spus, a celor care se protejează pe sine, descoperindu-se în fața unor energii frânte”. Apoi întâlnim un fragment dintr-un roman, nepublicat încă, ”Spre nesfârșit...”, posibil unul autobiografic. În fine, „Metanoia formelor literaturii și a omului nou” este un valorors eseu în care autorul se apleacă asupra scrisului ”dictat de geniul creației”, abordând, printr-o analiză, parțială și selectivă, chiar opera unor poeți cunoscuți ”Poetul vede lumea prin versurile lui și o aureolează, cântându-i imn și slavă îi ridică întru nemurire, pentru că el va fi cel care va dăinui în Univers ca o fantasmă siderală”. Mișcarea dezinvoltă în scriitură, arta indubitabilă a povestirii, impresia profundă și trăirile înalte descoperite în fiecare din textele literare ale lui Ștefan Lucian Mureșanu, înscriu marele merit în brațele autorului și al scrisului său. (Mozaic literar - antologie de texte literare, A.S.P.R.A. - Asociația Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, recenzie – criticul literar Petre Rău, Editura InfoRapArt, Galați, 2011, pp.131146, ISBN 978-606-92540-5-9).  

3. Începuturile de romane istorice ale lui Ștefan Lucian Mureșanu sunt incitante. Cititorul ar vrea să treacă de capitolul I, dar numai atât oferă cu parcimoniozitate scriitorul care observă că e exersat în redarea atmosferei istorice, dar și reflexii despre lumea de azi. (La confluență de gânduri - antologie de proză, recenzie – criticul literar Silviu Guga, Editura PIM, acreditată CNCSIS – 66/2010, Iași, 2013, pp.239-272, ISBN 978-606-13-1299-3).  

4. În stilul său caracteristic, Ştefan-Lucian Mureşanu ne reține atenția  în această antologie cu trei eseuri tari: ”Efectul fiindului prin rău” – o privire în oglinda cea dezvăluitoare a adevăratei identități și câteva rânduri despre ceea ce ar însemna răul purtat de fiecare dintre noi sub aripa fiindului, ”Fractalul fiindului amical în romanul superrealist” – un studiu despre prietenie ca relație între două fiinduri, cu deosebire reflectată în romanul superrealist, creație literară definită de autor, într-un alt studiu, ca fiind și aparținând ”secolului al XXI-lea, un început cu traume care și-a pus amprenta pe omul creator, dând la iveală nerealizările materiale și sentimentale ale societății care se supranumește super ok”, și ”Intimitatea ca manifestare perfectă a eului superrealist” – un studiu despre intimitate, văzută azi cu alți ochi față de secole în urmă, care subliniază că omul superrealist nu se mai retrage în intimitate, ci preferă exhibiționismul, autorul justificând afirmațiile cu multe argumente pertinente. Trei studii de excepție, fără îndoială, doar acuta lipsă de exemple concludente și convingătoare ar putea să ne rețină de la ultima bătaie a aplauzelor noastre prelungite. (Lirica primăverii - antologie de texte literare, A.S.P.R.A. - Asociația Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, recenzie – criticul literar Petre Rău, Editura InfoRapArt, Galați, 2013, pp.146-161, ISBN 978-606-8442-26-6). 

5. Ştefan-Lucian Mureşanu are o interesantă viziune asupra frământărilor şi îşi propune să ne dezvăluie modul propriu de gândire prin prisma aprofundării şi descifrării frământărilor lui Paolo Ruffilli, diplomat în Litere al Universităţii din Bologna, poet, eseist, traducător şi prozator italian. Recenzia sa privind volumul de versuri “Încăperile cerului “este densă, elaborată şi documentată. Profesorul Ştefan-Lucian Mureşanu pune în valoare ideea unui existenţialism sinistru, în care predomină răul, în care oamenii sunt trataţi ca nişte gunoaie, sunt încătuşaţi şi lipsiţi de personalitate, efervescent tratate în creaţia lui Ruffilli, făcând o analiză atentă a versurilor de referinţă în acest sens. Totodată, interpretarea sa are un fundal filozofic şi face trimiteri la citate celebre. Reliefează procedee stilistice, tematică şi elemente de referinţă din opera ruffilliană. Libertatea, dezamăgirea, zădărnicia, efectul de cuşcă, misterul, evoluţia umană, omul perceput ca obiect, frământările din celulă sunt doar câteva dintre aspectele existenţiale – reper pe care le analizează/ evidenţiază autorul studiului operei ruffilliene. Iată ce spune despre poezia scriitorului italian, pe care o asemuieşte cu cea a lui Bacovia: „Un efect al scrisului ruffillian este tonul poeziei încadrat în rama fără formă a prozodiei, subtilitate, sugestii, imagini, un atac al cuvintelor la simţul natural al existenţei, pentru că poezia lui este un imn la ceea ce  s-ar fi dorit să însemne pentru toţi iubirea liniştită.”. (Paradigme virtuale - antologie de texte literare, recenzie criticul literar Otilia Ardeleanu, 26 iunie 2014, Năvodari, pp.159-163, ISBN 978-606-13-1957-2.)

6. Ştefan-Lucian Mureşanu are ...un stil care reușește prin abordări de planuri și o anume savoare a discursului să capete și să țină trează atenția cititorului. (Sărmanul Dionis - antologie de proză contemporană românească, recenzie criticul literar și scriitorul Florin Caragiu, 2014, Ploiești, ISBN 978-973-0-17290-4).

7. Prozator, eseist, doctor în filologie, Ștefan Lucian Mureșanu are o activitate notabilă ca specialist, fiind un prozator remarcabil, dezvoltând latura psihologică în paralel cu aceea a creației de tablouri de epocă. Textul său este dens, aforistic, plin de maxime și sentințe, căpătând înțelepciunea eruditului, vigilența criticului, dar și exuberanța creatorului îndrăgostit de Literatură. (Sărmanul Dionis - antologie de proză contemporană românească, recenzie criticul literar Carmen Cătunescu, 2014, Ploiești, ISBN 978-973-017290-4).

8. This day I have received your three copies of essays "COMMUNICATION - in the act of criticism, Editura SINGUR, Târgoviște, 2017. Interesting the approaches that you do about Horacio and the studies of cultural anthropology, in addition to Ruffill's unrests In the "Rooms of the skye". Without a doubt, the contributions of Greco-Latin culture constitute a solid pillar to envision the future. And you, as an expert knows, that is why your approach is substantial and exquisite. Infinitely grateful. In the coming days I will send you one of my books of poetry. Barataria, 13.06.2017” (André Cruchaga).

9. Profesorul și cercetătorul dr. Ștefan Lucian Mureșanu a parcurs treptele formării profesionale și știintifice (a urmat stagii de pregătire în antropologie – etnologie - folclor, susține seminarii și cursuri de specialitate la Universitatea ”Hyperion” din București, a participat la sesiuni de comunicări științifice naționale și internaționale, cu lucrări bazate pe investigații personale), devenind un specialist apreciat. // Lucrarea (Voinicul și viteazul, două ipostaze prezente în literatura medievală română și franceză, ISBN 978-606-8830-27-8) pe care o prezintă dl.prof.  Ștefan Lucian Mureșanu vine să susțină constatarea noastră prin care demonstrează rigurozitate și obiectivitate în cercetarea unui segment important al culturii și spiritualității europene - evoluția creaţiei artistice populare în perioada Evului Mediu Timpuriu.

Abordarea acestui subiect se înscrie în contextul unor mai vechi preocupări, privind ”tradițiile, datinile și obiceiurile existențiale ale comunităților omenești din lumea feudală”, după propria mărturisire a autorului.

Actuala investigație se bazează pe studiul aspectelor legate de creațiile populare ale literaturii române și franceze, dar și pe ”sugestiile” unor discipline înrudite cu antroplogia, precum teologia, istoria artei și filozofia culturii, fapt ce permite o bună înțelegere a ”regulilor jocului spiritual medieval”, dar și evidențierea relației dintre literatura populară și istorie, din perspectiva eposului european.

Lucrarea se înscrie într-un curent mai larg de conturare a identității românești în aproape toate domeniile științei, tendință generată, cu siguranță, de integrarea noastră în structurile europene.

Supunând studiul efectuat de prof.dr. Ştefan Lucian Mureşanu, privind evoluţia literaturii populare la începutul Evului Mediu, unei atente lecturi, se poate lesne observa că lucrarea se întemeiază pe o solidă informație științifică (o listă bibliografică cu 127 de titluri, preponderent străine), demonstrează interesul și capacitatea autorului de a lectura creații literare și științifice de specialitate, într-un timp de studiu îndelungat și aprofundat. Pentru a-și atinge obiectivul propus, acela de a înțelelge această perioadă în întreg spectrul valorilor sale, comunitatea, familia, câmpul de luptă, sacrificiul, petrecerile etc., autorul abordează lumea medievală dintr-o perspectivă interdisciplinară, căutând dovezi ale existenței sau persistenței acestora în cele mai diverse segmente ale culturii și civilizației. Este vorba de o abordare complexă, specifică antropologiei culturale, care se distanțează de tiparul unei simple cercetări filologice. Întregul său demers, vizând locul privilegiat al valorilor specifice Evului Mediu Timpuriu, fie că avem de-a face cu lucrări teoretice, privind conceptele de voinic și viteaz, cu iconografia creștină ori corpusuri de texte, cu informații de arhivă, sau cu studii despre alteritate și condiția celuilalt. (acad. dr.Sabina Ispas, 2017)