Asociaţia îşi propune să încurajeze cu prioritate acele forme de cercetare ştiinţifică sau de activitate culturală prin care:

a) se analizează tradiţia biblică românească, în care sunt cuprinse în jur de 18 traduceri integrale ale Bibliei (manuscrise şi ediţii), la care se adaugă numeroase alte traduceri parţiale, de la primele psaltiri cunoscute din secolul al XVI‑lea şi până la nenumăratele traduceri în fascicule, periodice şi broşuri moderne cu caracter confesional;

b) se studiază sistematic impactul exercitat în timp de activitatea de traducere şi prelucrare a textelor biblice asupra istoriei limbii române în ansamblul ei sau asupra stilurilor sale funcţionale;

c) se editează în condiţii ştiinţifice texte aparţinând tradiţiei biblice româneşti şi universale;

d) se evidenţiază ramificările tradiţiei biblice datorate inserţiilor liturgice ale textului biblic în literatura cultică: evangheliare, apostol, parimiare etc.;

e) se promovează publicaţii interesate de istoria receptării Bibliei în textele literare, teologice, folclorice sau filozofice ale culturii româneşti sau europene;

f) se examinează modul de echivalare a unor termeni biblici în diferite texte reprezentative pentru cultura teologică şi literară românească (studiind, îndeosebi, raportul între criteriul obiectivităţii ştiinţific şi identitatea confesională a autorului/a comunităţii care au produs textul respectiv);

g) se urmăreşte reflectarea tradiţiei biblice în domenii culturale de impact public: cinematografie, televiziune, artă, muzică, etc.;

h) se studiază strategiile de supravieţuire ale tradiţiei biblice româneşti sub dictatura comunistă (1945-1989);

i) se acordă atenţie cercetărilor de istorie literară, istorie a ştiinţei şi istorie a religiilor, care pleacă de la texte religioase canonice sau apocrife din proximitatea tradiţiei biblice româneşti;

j) se identifică toate componentele hermeneutice ale receptării şi interpretării textelor sacre în istoria culturală a spaţiului românesc;

k) se analizează modul în care Biblia şi tradiţiile scripturistice subterane intersectează dezbaterile contemporane din domeniul epistemologiei, al biologiei sau al cosmologiei (e.g., intelligent design/creaţionism vs. darwinism, etc.);

l) se aduc la cunoştinţa opiniei publice aspecte legate de geneza unor fenomene religioase şi culturale specifice, cum ar fi ateismul militant (legat de lectura ideologică a textelor sacre) sau fundamentalismul teologic (legat aproape întotdeauna de interpretarea literală şi anistorică a Sfintei Scripturi);

    m) se organizează lansări de carte şi dezbateri privind situarea tradiţiei biblice în spaţiul larg al culturii 

    româneşti şi europene.